Nativi vs. imigranți digitali în administrația publică

Recent Ziarul Financiar a publicat un articol de Adrian Seceleanu în care sunt reflectate părerile mele despre redirecționarea spre agricultură a banilor obținuți din licențe telecom. Articolul este redat și pe acest blog.
Am găsit pe site-ul ziarului un comentariu interesant. Răspund aici pentru că am la dispoziție mai mult spațiu și poate că îl vor citi mai multe persoane interesate. Comentariul sună cam așa:

"Baltac afirmă că Guvernul ar trebui să inves­tească bani cu prioritate în informati­za­rea administraţiilor din mediul rural şi în şcola­rizarea funcţionarilor în utilizarea computerelor."
Serios? sunt functionari publici tineri, care dobandesc cunostinte ample in utilizarea PC, cu studii superioare si chiar de masterat, care pot activa pe astfel de posturi, avand calificare in domeniu.
De ce sa ii "cosmetizam" pe cei care nu au notiuni de utilizare PC, utilizarea PC fiind in ziua de azi o conditie obligatorie la angajare. O parere personala este ca dificultatea utilizarii sistemelor de operare PC, de catre functionari, aglomereaza si mai mult ghiseele oficiilor si administratiilor locale.

 Autorul comentariului propune să fie înlocuiți funcționarii mai vârstnici care nu prea au îndemânare în folosirea IT cu tineri care deja stăpânesc utilizarea PC. Oricine știe că în administrația publică vârsta medie este de peste 40 ani și ne putem pune întrebarea ce facem cu cei care nu sunt tineri. Ii dăm afară? Autorul comentariului are dreptate că dificultățile lor de utilizare IT aglomerează adesea ghișeele și aș putea menționa din experiență multe alte efecte. În cartea mea Tehnologiile informației - noțiuni de bază menționez cu referire la costurile incompetenței digitale:

Mulţi manageri și funcţionari publici din România nu au încă o instruire suficientă în folosirea noilor tehnologii informatice. Cei mai în vârstă au uneori cunoştinţe depăşite despre calculatoare, dar rar despre sisteme informatice pentru conducere. Atunci când acceptă să facă investiţii TIC, sunt de acord doar cu aplicaţii simple (procesare de text, contabilitate, e-mail pentru a face economie la faxuri etc.). În multe cazuri pretind ca alţii să acceseze informaţiile în locul lor. Managerii și funcţionarii mai tineri au cunoştinţe mai bune despre echipamentele şi aplicaţiile informatice moderne şi pot fi consideraţi “parţial alfabetizaţi” în TI (procesare de text, utilizarea calculului tabelar, “expunere” la Internet) şi îşi folosesc calculatoarele personale. Dar nici ei nu au întotdeauna o instruire corespunzătoare în privinţa sistemelor informatice pentru management şi nu dispun de suficientă putere de decizie.

Există studii[1] care arată că instruirea insuficientă în utilizarea tehnologiilor informaţiei conduce la un cost al ignoranţei digitale care poate fi cuantificat prin productivitate mai slabă cu circa 20% și creștere considerabilă a timpilor de execuţie a sarcinilor curente sau proiectelor. 

 Tot în același loc fac referire la nativii digitali și imigranții digitali:

Decalajul digital între generaţii este amplu. Tinerii au crescut cu acces la tehnologiile informaţiei și Internet și le consideră ca normale. Nu întâmplător acestora li se mai spune nativi digitali. Persoanele de vârsta doua și a treia trebuie să înveţe să folosească aceste tehnologii și constată că au de învăţat de la cei tineri. Prin similitudine cu cei care își schimbă ţara de reședinţă pe parcursul vieţii, celor care nu au crescut în școală cu tehnologiile digitale li se mai spune imigranţi digitali.

Vârsta medie a managerilor și funcţionarilor publici din România este de peste 40 de ani. O persoană la această vârstă va accepta mai greu să înceapă să utilizeze un calculator sau Internet. Aceasta nu este o particularitate românească. Statisticile arată că vârsta medie a utilizatorilor Internet este de 32 de ani în SUA, în timp ce vârsta medie a utilizatorilor de computere este de 39 de ani. Cu toate acestea, în SUA și alte ţări dezvoltate mediul social şi economic induce oamenilor o atitudine favorabilă introducerii tehnologiilor informatice.

În România şi în multe dintre ţările Europei Centrale şi de Est, atitudinea oamenilor mai în vârstă se caracterizează încă prin reluctanţa la apropierea de computere, din teama de a pierde respectul celor mai tineri sau din alte motive. Rezultatul este ceea ce se poate numi “efectul de respingere”. Ca urmare a acestei respingeri, computerele încă sunt adesea considerate un fel de “jucării moderne”, având totuşi “anumite merite” şi uneori acceptate ca şi “ modă “. Fenomenul nu are o fundamentare tehnică reală, tehnologiile informaţiei sunt ușor de asimilat, ceea ce și urmărește să demonstreze această carte.

 Aceste rânduri sunt o pledoarie pentru instruirea tuturor celor care nu au primit în școală competențele digitale necesare (imigranții digitali) și programul ECDL este un instrument care și-a dovedit utilitatea pe plan internațional cu zeci de milioane de certificări. Elocvent este exemplu Irlandei cu peste 11% din populație certificată ECDL sau Egiptului unde 1,5 milioane de funcționari publici au certificatul sub numele de ICDL.

Pe de altă parte să nu fim foarte entuziaști privind tineretul (nativii digitali). Mulți nu trec de faza Facebook și nu stăpânesc utilizarea IT la locul de muncă. Anual dau examen cu mine sute de viitori absolvenți de administrație publică și văd rezistența la asimilare a unor noțiuni de bază. Este greu de imaginat să nu știe ce este Wi-Fi pe care se conectează cu smartphonul, adesea în condiții de insecuritate digitală, sau semnătura electronică obligatorie deja prin legislație în anumite tranzacții. Redau în imagine un răspuns dat de un nativ, nu de un imigrant digital, de un student care se presupune că a citit cursul.

Extras dintr-o fișă de examen 2012

 Nu neg că autorul comentariului are dreptate. Sunt funcționari publici tineri, care dobândesc cunoștințe ample în utilizarea PC, cu studii superioare și chiar de masterat. 

Întrebarea este dacă sunt suficienți, cum facem ca toți funcționarii publici să știe să utilizeze IT și aplicațiile de eGuvernare să ne facă viața mai simplă cu mai puțin timp și nervi consumați la ghișee.

---

[1] De exemplu AICA Italia http://www.aicanet.it/attivita/pubblicazioni/Cost%20of%20Ignorance-June-2009.pdf

Impactul în agricultură al banilor din licitaţia telecom; un articol de Adrian Seceleanu

Baltac, SoftNet: Guvernul să explice impactul în agricultură al banilor din licitaţia telecom

ieri, 00:08Autor: Adrian Seceleanu

Guvernul are dreptul să dispună alocarea banilor ce vor fi încasaţi din licitaţia telecom către agricultură sau orice alt domeniu, însă dacă nu va şi explica ce rezultate sunt obţinute prin alocarea celor aproximativ 200 mil. euro, atunci măsura va părea una strict electorală, a declarat pentru ZF Vasile Baltac, proprietarul grupului de firme IT SoftNet şi unul dintre cele mai cunoscute nume din industria IT locală.

"Guvernele au dreptul să folosească banii obţinuţi prin astfel de vânzări după cum apreciază că este o prioritate. Seceta şi situaţia economică pot justifica investirea banilor obţinuţi acolo unde se poate obţine impact maxim. Nu se precizează în niciun fel ce se obţine concret în agricultură prin plăţile făcute agricultorilor. Decizia, până la alte explicaţii, este aparent pur electorală. Să ne amintim şi de redirecţionarea penalită­ţilor de la o autostradă către sănătate. Nici acolo nu am aflat ce efect s-a obţinut", a declarat Vasile Baltac pentru ZF.

În vârstă de 71 de ani, Baltac a avut legături cu industria IT încă din anii '60 şi a fost înainte de 1989, printre altele, secretar de stat pentru cercetare şi investiţii în Ministerul Industriei de Maşini - Unelte şi director general al Centralei Industriale de Electronică şi Tehnică de Calcul. După 1990, el a fost adjunct al ministrului industriei electrotehnice, secretar de stat în Ministerul Industriei şi membru în Consiliul de Administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat.

Întrebat dacă Guvernul nu ar fi trebuit să aloce măcar o parte din această sumă către proiecte IT&C, Baltac a afirmat că impactul ar fi fost foarte mic, în condiţiile în care suma totală ce ar trebui investită este de ordinul miliardelor de euro.

"O parte înseamnă nimic faţă de lipsa de fonduri pen­tru informati­zarea ad­mi­nistraţiei publice din Ro­mânia. Esti­ma­rea mea este de un necesar de 2-3 miliarde de euro, cheltuiţi raţional, deci o dublare, dacă parţial banii se mai şi risipesc după tradiţia ultimilor 22 ani. Sumele rezultate din licitaţii sunt mici faţă de miliardele nece­sa­re în proiecte de eGuvernare pentru a scoa­te România de pe locurile 26 sau 27 la in­di­catorii IT ai UE. Curând vom fi pe 27 sau 28, deoarece Croaţia stă mai bine la aceşti indicatori."

Baltac afirmă că Guvernul ar trebui să inves­tească bani cu prioritate în informati­za­rea administraţiilor din mediul rural şi în şcola­rizarea funcţionarilor în utilizarea computerelor.

"Indiferent de unde, aş investi cu prio­ritate bani pentru ca toate primăriile, nu nu­mai cele din marile oraşe, să fie informatiza­te şi să actualizeze eficient bazele de date din co­muna lor. Câteva zeci de milioa­ne de euro le-aş investi imediat în in­stru­irea şi certificarea IT obli­ga­torie, de exem­plu ECDL ("per­mi­sul eu­ro­pean de condu­ce­re al com­pu­te­ru­lui" - n. red.), pentru ca­re există şi o bază le­gală HG 1007/2001, comple­ta­tă de Ordi­nul 252/2003 al MAI, unde se prevede ca toţi funcţionarii publici să fie atestaţi IT prin programul ECDL. Nu peste mult timp, va trebui ca toţi adulţii să posede competenţe ebusiness. Personal, cred că asistăm la o cerere de competenţe di­gitale de bază prin dublare la fiecare doi ani şi jumătate. Deci la cele câteva zeci de milioane euro pentru instruirea şi certifi­ca­rea funcţio­na­rilor din ad­ministraţie, aş mai adău­ga zeci de milioa­ne pentru şcoli. Sunt pro­fesor la Fa­cul­tatea de administraţie pu­blică din SNSPA şi asist la prezenţa în anul I a multor "anal­fa­beţi" digitali cu toată in­tro­ducerea compe­ten­ţelor digitale ca probă de bacalaureat".

Premierul Victor Ponta a declarat săptă­mâna trecută că toţi banii care vor fi încasaţi în acest an din cea mai mare vânzare de licenţe de comunicaţii mobile din istoria României - aproximativ 200 mil. euro - vor fi cheltuiţi integral pentru agricultură şi ajutoare pentru fermierii afectaţi de secetă şi nu pentru proiecte IT&C. "Toţi banii proveniţi din această licitaţie vor merge pentru sprijinirea agriculturii şi în special, sigur, a agricultorilor care au fost afectaţi de secetă", a spus premierul.

România scoate la vânzare luna viitoare cea mai mare cantitate de spectru radio din istorie, iar o parte dintre licenţe le va permite câştigătorilor să lanseze pe piaţa locală şi servicii de date 4G.

Licitaţia ar putea aduce României peste 700 mil. euro din taxele de licenţă - dacă toate blocurile de frecvenţă vor fi vândute.

Banii vor fi plătiţi de câştigători în două tranşe - o parte de aproximativ 200 mil. euro până la data de 30 noiembrie, iar diferenţa - o sumă ce poate fi de peste 500 mil. euro - până la jumătatea anului viitor.